SECŢIUNEA II: SISTEMUL DE REFERINŢĂ

CAPITOLUL 4. REFERINŢA DIACRONICĂ

[p.65]

4.2. Ceramica de tradiţie romană

4.2.1. Elemente Cerneahov din Câmpia Română

Din relativ numeroasele opţiuni posibile pentru această epocă am ales – tocmai datorită prezenţei masive a ceramicii zgrunţuroase – necropola de la Mogoşani[43], cu un lot de 30 de recipiente întregi din această categorie. Studiul morfologic a produs o clasificare destul de stufoasă, cu 13 grupe şi 7 subgrupe (Anexe, p. 135). Caracterul preponderent roman al acestei specii ceramice rezultă, fără dubii, şi din analiza tabelelor de analogie relativă (Anexe, p. 269-291):

- grupa Mgs 3a (poz. 125) – cea mai reprezentativă grupă de la Mogoşani – este analoagă grupei oltene (OR) 4b, grupei 2b de la Iatrus şi grupei 1b de la Sucidava-Celei (acestea două sunt singurele loturi de ceramică romană târzie din baza de date, la acest moment);

- grupele Mgs 1b şi 4 (poz. 192, respectiv 191) sunt analoage grupei 6 de la Gropşani; este demn de reţinut că grupa 6 de la Gropşani este singura de exclusivitate a ceramicii lucrate la roată (grupă relativ numeroasă);

- grupa Mgs 7b (poz. 196) este analoagă grupei 1 de la Dulceanca I (grupa cea mai reprezentativă, mixtă tehnologic);

- grupa Mgs 8 (poz. 209) este analoagă grupei 3a de la Ciurel (de această dată modelată cu mâna, exemplar unic, ceea ce semnalează “amurgul” modelului);

- grupele Mgs 10 şi 5b (poz. 220, 222) sunt analoage grupei oltene 3 (care pare modelul comun);

- grupa Mgs 13 (poz. 352) prilejuieşte o nouă întâlnire cu o grupă de la Ciurel, respectiv grupa 9 (CLRR) – o analogie mai îndepărtată, însă, mediată de o analogie mult mai strânsă, cu grupa 4 de la Soldat Ghivan (clm.);

- trecând la a doua serie analogică (A.2., începând cu p. 281 a Anexelor – seria unghiurilor specifice, pentru care notăm numai “noutăţile”) începem să identificăm şi parfumul nordic al cerneahovienilor: grupa Mgs 5a (poz. 621) întâlneşte grupa 6a de la Codân şi grupa 2 Penkovka;

- grupa Mgs 1c (poz. 688) este prima care adresează o formă a culturii Chilia-Militari – grupa 2b (CLR), care însă pare la origine ceramică romană (OR 6c);

- grupa Mgs 3c (poz. 832) intră într-o combinaţie cu adevărat interesantă: în grupajul respectiv avem, pe rând, grupa principală (1) de la Dulceanca IV (poz. 830), realizată şi pe roată, o grupă (4a) realizată exclusiv cu mâna la Dulceanca I (acestea două sunt analogiile cele mai strânse), o medie micro-regională Dulceanca (poz. 828), o grupă (6a) de la Soldat Ghivan, dar şi o grupă din Slovacia (târzie, însă, de secol VII), dar şi o grupă de la Garvăn-Popina (poz. 833), şi ea de la jumătatea secolului al VII-lea;

[p.66]

- o nouă combinaţie interesantă apare în jurul grupei Mgs 6 (poz. 844), respectiv o grupă lucrată la roată de la Botoşana (4c), care este şi analogia cea mai apropiată, o altă grupă lucrată la roată, de la Soldat Ghivan (4d) şi o grupă mixtă a culturii Chilia-Militari (singura mixtă, 3), care este şi analogia cea mai îndepărtată; mediatorul acestor întâlniri la distanţă, în timp şi spaţiu, nu este o formă dacică, cum poate ne-am fi aşteptat, ci o formă romană tipică (cel mai bine păstrată chiar la Mogoşani[44]), scundă, cu diametrul median aproape la jumătatea înălţimii, cu baza mult mai îngustă decât gura, fără picior;

- grupa Mgs 3a, pe care am mai întâlnit-o la începutul analizei (aici poz. 846), revine într-o companie lărgită: pe lângă grupa 2b de la Iatrus, apar acum media micro-regională Dulceanca 3c (CLR), grupa 1b de la Dulceanca II, dar şi grupa ceramicii lucrate la roată din aşezarea 2 de la Bratei (nivelul timpuriu, de la finalul sec. VI[45]); în acelaşi grupaj analogic găsim şi o grupă olteană (OR 4a), prea depărtată însă pentru a fi declarată analogie pentru Mogoşani 3a (în general, în complexele analogice mari relaţiile sunt complicate şi nu toţi termenii complexului sunt în aceeaşi măsură asemănători; se consideră, de la 4 diferenţe, că analogia relativă este absentă; se pot face excepţii, în special legate de morfologia piciorului sau caracteristicile arcuirii);

- grupa Mgs 2a (poz. 999) întâlneşte şi ea o grupă micro-regională de la Dulceanca (1b), o grupă regională a Câmpiei Române (CR, pentru secolul VI), respectiv 9a (care înglobează grupele 3b de la Ciurel – mixtă - şi 7 de la Budureasca) şi grupa 3a de la Noşlac (clm); deja, până aici, a reieşit cu claritate caracterul morfologic roman al grupelor 3a şi 3b de la Noşlac[46], în ciuda facturii primitive a fabricaţiei;

- grupa Mgs 1b revine în atenţie (poz. 1049), în compania unei grupe lucrate pe roată de la Botoşana (este al doilea caz!), respectiv 5b;

Dintre cele 20 de subgrupe ale morfologiei ceramicii zgrunţuroase de la Mogoşani, 4 îşi au originea în ceramica romană din Oltenia (1c, 4a, 5b, 10), iar 11 se regăsesc în contexte culturale care îi succed (1b, 1c, 2a, 3a, 3c, 4a, 5a, 6, 7b, 8, 13). Cele mai multe opţiuni adresează grupe de secol VI din Câmpia Română, respectiv de 7 ori vestul acesteia (Dulceanca, Gropşani), de 7 ori centrul şi nordul (Bucureşti, Budureasca), de 4 ori arealul slav (însă nu cel mai tipic, fiind grupe Penkovka, sau Codân), tot de 4 ori areale proxime de la nord (Transilvania, Moldova); în două cazuri analogiile vizează situri romane târzii (sec. IV-VI); tot numai două analogii adresează morfologia Chilia-Militari, respectiv orizontul cultural pe care îl suprapune, ceea ce spune suficient de multe în legătură cu rolul (modest) jucat de comunităţile locale în configurarea culturii Cerneahov în Câmpia Română. Toate analogiile discutate au la bază, fără excepţie, modele romane (fiind variante ale oalei romane).

Integrarea în loturile studiate este de 65%, cifră mare, comparativ cu alte loturi (Chilia-Militari, de pildă), dar mult mai mică decât ceramica romană timpurie (85%), comparaţia fiind perfect pertinentă, atâta vreme cât ambele loturi sunt de găsit în tabele cu acelaşi număr de subgrupe (câte 20).

ÎNAPOI LA CUPRINS VOLUM I

ÎNAPOI LA INDEX

MAI DEPARTE – ceramică Cireşanu

---

[43] DIACONU G 1969.

[44] Păstrez această convingere, chiar dacă este absentă în lotul ceramicii oltene (care nu se poate constitui în model exclusiv).

[45] Numărul pieselor întregi fiind prea mic, nu s-a putut face o clasificare tipologică propriu-zisă, pe fiecare din nivelele aşezărilor 1 şi 2 de la Bratei; s-au realizat, de aceea, medii de nivel, separat pentru fiecare tehnică de modelare; nu este exact ce ne-am fi dorit, dar avem aici măcar un eşantion de “aspect mijlociu”.

[46] Fapt remarcat cu ani în urmă (TEODOR E. 1996, § 5.2.; vezi însă în special graficul de la fig. 34 A, poziţia pe grafic a literei c), deşi în urma unui exerciţiu mult mai puţin complex; faptul este însă, pe cât de surprinzător la prima vedere, pe atât de evident apoi.